Corectitudinea politică. Feminismul.

Înapoi în frigidere sau Smerenia?
Tu ce alegi ? Înapoi în frigidere sau Smerenia ?
aprilie 11, 2016
Corectitudinea politică. Etnocentrismul
iulie 12, 2016
Show all

Corectitudinea politică. Feminismul.

Al doilea din cele mai importante trei ism-uri ale corectitudinii politice este „feminismul”. Definiția nu este tocmai cea mai corectă cuprinzând o sferă foarte amplă. De fap în acest concept intră și accepțiunile genului ca sex, adică mișcarea de emancipare a femeii sau feminismul , a rolului femeii în lume, a relației sale de orice fel în raport cu bărbatul, fie profesionale, fie ca membru al familiei etc. și nu în ultimul rând tot aici intră și necuviinciosul termen al relaților sexuale. În engleză termenul a fost definit ca genderism greu de tradus în română întrucât gender înseamnă gen. Genul ca și categorie relațională. Ceea ce s-a vrut a fost de fapt o redefinire a rolului, personalității, identității femeii. De ce a fost nevoie de acest demers ? Deoarece anumite reprezentante ale acestui sex din America au plecat de premisa că societatea vestică americană este organizată în jurul conceptului de sex/gen. Totuși această premiză este desfințată de realitatea ștințifică. În afara de asta, din punct de vedere creștin-ortodox, toată această tevatură este de fapt o încercare diavolească de-a deforma femeia ca și creație a lui Dumnezeu și a o scoate din rolul ei pe care i l-a dat Dumnezeu, în special acela de mamă, și a o face să devină orice altceva, un outsider al societății, sub eufemismele libertății, autonomiei etc. Pentru faptul că creștinismul în special, i-a conferit acel rol deosebit al femeii care în realitate îi face cinste, o înobilează prin calitățile specific feminine, ca gingășie, frumusețe, noblețe, blândețe, și îndeosebi rolul de mamă pe care doar ea poate să îl aibe, ei bine, corectitudinea politică de pe poziția feminismul urăște de moarte creștinismul care îi este unul din cei mai înverșunați dușmani.
Partea mai întunecată a feminismul este că are la bază o străveche legendă evreiască și anume legenda lui Lilith. Această legendă spune că în realitate au fost două femei pe care Dumnezeu le-a creat. Înaintea Evei a fost Lilith. Argumentul stă într-o oarecare diferență dintre primul și al doilea capitol al cărții Genezei. În Geneza (1, 28) Dumnezeu l-a făcut pe om „parte bărbătească și parte femeiască” iar precizarea Evei apare în capitolul următor când Dumnezeu consideră că nu este bine ca omul să fie singur. Acest echivoc, al primului capitol legenda spune că ar fi fost de fapt o ființă distinctă, o femeie pe nume Lilith care așa cum reiese din simpla precizarea celor două părți ar fi fost egală cu bărbatul. Cum era de așteptat, bărbatul a vrut să-i fie superior femeii, iar aceasta nu a vrut să renunțe la statutul ei, urmându-i inevitabil cearta. Aceasta a fugit pe țărmul Mării Roșii unde s-a alăturat demonilor. Adam i-a cerut ajutorul lui Dumnezeu și El a trimis trei îngeri ca să o roagă să se întoarcă. Lilith a refuzat și în consecință îngerii i-ai spus că în fiecare zi vor muri 100 de copii ai ei până se va hotărâ să revină lângă Adam. Ca răzbunare Lilith ucide uneori pe copiii nou născuți ai bărbatului, o explicație mitologică a morții infantile. Tot ea este cea care stârnește visele erotice din timpul nopții. Legenda spune că ea țipă în noaptea și cei care îi aud țipătul sunt însemnați și dați morții (cam ca în legenda galică despre banshee). Simbolul ei este bufnița țipătoare. Datorită acestei despărțiri Adam rămânând singur, Dumnezeu o crează pe Eva din coasta sa, simbol al legăturii de subordonare cu Adam.
Așadar prin această legendă obscură Lilith ar fi fost prima feministă din istorie. În opinia feminismului familia este cadrul în care bărbatul încă o dată încearcă s-o țină „captivă” pe femeie și sub papuc. Iarăși subiectul legendei lui Lilith. De remarcat contradicția flagrantă cu dogma creștină în care familia este cadrul binecuvântat (vezi prima minune a lui Iisus la nunta din Cana) în care femeia se mântuiește prin nașterea de copii în care rolul fundamental îl are în nașterea, creșterea și educarea copiilor. Concluzia o trageți singuri. Unul din țelurile feminismului, călcând în picioare învățătura creștină, a fost astfel legalizarea avorturilor, în limbajul eufemistic corect politic cunoscut și ca pro-choice (pentru schimbare). În anii ’90 în America au fost discuții aprinse asupra întrebării de unde începe viața ?, implicând subiectul fetusului. Partida corectă politic a înaintat în mod eronat ideea, pentru a-și susține cauza pro-alegere (pro-avort) că fetusul după primele zile de la concepție nu este o ființă vie ci doar un amalgam de țesuturi fără viață și astfel înlăturând un fetus este ca și cum a înlătura o tumoare. Tesele ștințifice au arătat însă că fetusul emite unde celebrale care pot fi măsurate prin electrocefalogramă la 40 de zile de la concepție și la 18 zile după se pot măsura bătăile inimii. Prin urmare extirparea unui fetus e o crimă pentru că ucidem o ființă vie. Planificarea familială iarăși este o realizare a corectitudinii politice. Nu mai spun că vine în flagrant cu învățătura creștină de a limita arbitrar numărul de copii pe care îi dă Dumnezeu.
Feminismul vede familia tradițională ca un mediu de asuprire al femeii, ba mai mult CP a intentat ideea că „heterosexualitatea este respnonsabilă de asuprirea femeii” (New York Magazine, 21 Ianuarie, 1991 p. 38). De aici ideea cu ceea ce astăzi este mult trâmbițatul „parteneriat social”. O altă găselniță corectă politic este „familia monoparentală”, pentru mame divorțate care-și cresc singure copiii, ceea ce experiența a arătat este un lucru mult mai greu decât într-o familie unită unde are și sprijinul soțului.
„Educația sexuală” un alt proiect al corectitudinii politice, s-a străduit să-i învețe pe tineri că un comportament sexual față între semeni de același sex este o chestiune de alegere sau preferință , ca și cum ai face o alegere de meniu într-un restaurant; tot ei îi aparține sintagma „sex sigur” penru folosirea mijloacelor contracepționale etc. Cine nu e de acord cu acest punct de vedere poate fi catalogat, ca „homofob”, „fascist”, „retrograd” etc.
Un alt aspect „anecdotic” al feminismului este legată de inventarea unui cuvânt înlocuitor pentru femeie. E vorba de cuvântul womyn care se cere a fi un substitut pentru cuvântul woman. De unde această paranoie ? Termenul woman care înseamnă femeie conține particula man care separat înseamnă bărbat. Feministele și-au zis că nici în cuvântul în sine, femeile n-au scăpat legătura care o unește de bărbat. Așa că s-au gândit să inventeze un alt cuvânt corect politic prin care femeile să se identifice fără precizarea legăturii cu bărbatul. E o ciudățenie lingvistică a limbii engleze pe care CP au exploatat-o.
Și ar mai fi una și mai bizară. Înltr-o emisiune televizată de la noi, cineva a precizat în glumă la un matineu TV că a sesizat o oarecare intonație când a pronunțat cuvântul șoferiță, sesizându-se astfel o notă de dispreț. Trebuie să precizăm clar că în limba română ca și în altă limbă acest lucru nu se poate realiza pentru că este un specific numai al limbii engelze. Despre ce e vorba ? Sufixul prin care multe substantive sunt acordate la genul feminin este în engleză -ess, de exemplu waitress, driveress, cleaneress etc. Particula -ess pronunțată mai aparte ca un șuierat, este o manieră de-a trăda prin felul de-a vorbi (în special în literatură) a persoane care s-au îndepărtat de sfera normalului, anume debili, lunatici, schizofrenici, etc. Cel mai cunoscut exemplu este personajul Smeagol din Stăpânul Inelelor al lui Tolkien. Câteva replici ale acestui personaj în original apar așa: „Yess, Yess indeed ! There was another way”; „Smeagol got out of the darkness”; „Tricksy! False”. Fonetic se poate realiza ușor un joc de cuvinte în care particula -ess să fie predominantă. Dar chiar și așa o astfel de asociere e de departe prea deplasată. Însă aceasta este o mostră de logică „anecdotică” a corectitudinii politice.
The stitching on genuine jerseys will all the time be https://www.cheapfootballshirtsvips.co.uk uniform and the tackle twill lettering will lay flat and even with the jersey, whereas fakes will have inconsistent, loose and frayed stitching with Cheap football shirts Vips mismatched thread genuine jerseys have deep, true colors on heavy durable cheap football shirts mesh with spandex panels, while low cost jerseys are produced from flimsy low-high quality mesh in pale colours that are very apparent when compared to the authentic.One other easy cheap football top solution to examine for authenticity is to look at the tags.

Comments are closed.

WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com